miercuri, 14 decembrie 2011

Poluarea mediului inconjurator

                  Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.

Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atât a celei de suprafata cât mai ales a celei subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea îndeplineste în organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia în care se gasesc si prin timpul cât actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau împiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social – economice a acestuia.
Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungând astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale întregii populatii a pamântului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si creste neîncetat, impunând masuri urgente pe plan national si international, în spiritul ideilor pentru combaterea poluarii.
Poluarea,printre alte clasificari, este clasificata în poluare naturala si poluare artificiala.
Sursele naturale principale ale poluarii sunt eruptiile vulcanice, furtunile de praf, in¬cendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substante organice.
Eruptiile vulcanice care genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi exercitând influente negative asu¬pra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pâna la mari distante de locul de emitere. Timpul de ramânere în atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.
Furtunile de praf sunt si ele un important factor în poluarea aerului. Terenurile afâ¬nate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegeta¬tiei si ramân expuse actiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele , care sunt retinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate.
Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa, care se produc atunci când umidita¬tea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspândit, mai ales în zona tropicala, desi, în general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu